ȚINUTUL NEAMȚULUI

Filed under: Administrație |
           În perioada 7 – 10 octombrie 2012 va avea loc la Piatra-Neamț un congres European privind Turismul Rural unde se va prezenta Ținutul Neamțului. Prima întrebare care mi-a venit a fost cea legată de acest ținut, de unde începe, unde se termină, de când este denumit astfel etc. Așadar, ceea ce vă prezint în continuare este ceea ce am găsit referitor la asta.
Situat in partea de nord-est a Romaniei, judetul Neamt se intinde pe o suprafata de 5.896 kmp, iar din punct de vedere administrativ, este impartit in 2 municipii: Piatra Neamt si Roman, 3 orase: Targu Neamt, Bicaz si Roznov, 76 de commune si 344 de sate.

Denumirea, se pare ca provine de prin anul 1200, de la o straveche asezare a cavalerilor teutoni, insa dovezi ale existentei  umane pe teritoriul actualului judeţ Neamţ datează din paleoliticul superior, dovada stand mai multe sisturi arheologice ce au fost descoperite pe Valea Bistritei.

Cercetările efectuate de către specialiştii, în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul Viei, Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelăieşti, dar şi în alte locuri, au scos la lumina evolutia comunitatilor umane, concentrarea lor in diferite sate, tehnicile de modelare si decorare a ceramicii, confectionarea diferitelor unelte din piatra slefuita, corn sau os, sau dezvoltarea vietii spirituale, lucruri care in timp au dus la formarea uneia dintre cele mai importante civilizatii preistorice din Europa si anume: Complexul Precuteni-Cucuteni-Tripolie(4.200-2.600 i.e.n.). Epocile ce au urmat( bronzului si fierului), au cunoscut o dezvoltare puternica lasand locul civilizatiei tracice si apoi celei dacice, aceasteia din urma apartinandu-i descoperirile de la Batca Doamnei, Cozla si Calu. Aparitia popoarelor migratoare a modificat evolutia populatiei dacice existente pe actualul teritoriu al judetului, care a dus la aparitia culturii Costisa-Botisana(secolele V-VIII), dovada stau descoperirile de la Davideni. Pentru secolele VII-IX, semnificative sunt asezarile de la Bornis-Dragomiresti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcesti si Brasauti-Dumbrava Rosie, care apartin culturii Dridu.

 

Incepând cu a doua jumătate a sec. XIV,evolutia asezarilor a dus la primele centre cu o caracteristica urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. In timp, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă datorită constituirii aici a unei Curti Domnesti , iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre, deoarece face parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici intemeindu-se în 1408 şi o episcopie. Oraşul Targu Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetatii Naemtului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, una dintre cele mai vechi din ţară, alături de Manastirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec. Dezvoltarea economica se face tot mai vizibila datorita intensificarii schimburilor comerciale, cresterii productiei agricole si a marfurilor, astfel ca spre sfarsitul secolului XVIII,sunt atestate o serie de centre de schimburi iar la inceputul secolului XIX, apar primele fabrici.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, Tinutul Neamtului a suferit mai multe procese de “ciuntire” sau alipire a unor localitati. Prima mentiune documentara in acest sens, dateaza din primul deceniu al secolului XV (document din 7 ianuarie 1403), insa istoricul Alexandru D. Xenopol, afirma ca “tinuturile sunt mai vechi decat intemeierea tarilor insasi”.

*** Harta administrativa a Judetului Neamt in 1929

In anul 1593, domnitorul Aron Voda va realiza o delimitare teritoriala pe baza unui criteriu folosit in perioada medievala si anume  “cumpana apelor” sau “de unde se rup apele”(acest sistem va fi inlocuit in 1699 de sistemul semnelor conventionale), astfel Tinutul Neamtului, se intindea la Rasarit pana la Siret si avea ca ax central Valea Bistritei. Prima harta administrativa a Moldovei, realizata de catre Dimitrie Cantemir, in lucrarea “Descriptio Moldaviae”, gaseste o imagine carografica a Neamtului care corespundea in mare masura criteriului “cumpana apelor”.

Din 1828, Tinutul Neamtului a fost impartit in 5 subunitati, numite ocoale: Ocolul Siret, Ocolul Piatra, Ocolul Muntele, Ocolul Bistrita de Sus, Ocolul Bistrita Mijlocie. In timpul domniei lui Al. I. Cuza, in urma legii administrative a tarii, din 1864 si mai apoi a celei din 1892, Neamtul a fost impartit in 6 plase (52 comune si 308 localitati).

Intre anii 1744 – 1930, Neamtul sufera mai multe modificari  teritoriale:

  • 1744 – pierde Valea Bistritei de la Dorna pana la Farcasa, mai exact 132 de localitati;
  • 1791 – pierde 30 de km in partea de Apus, care a fost ocupata de austrieci, in urma pacii pe care au facut-o acestia cu turci;
  • 1844 – in urma Reformei Administrative pierde Ocolul Siret, dar castiga cateva sate pe linia  Buhusi-Valea lui Ion si Tazlau;
  • 1887 – hotarul de Apus sufera noi modificari in urma cedarii catorva sate de pe Valea Bistritei:
  • 1819 – in urma Tratatului de la Buftea, perde Bicazul, Bistricioara si Farcasa;
  • 1925 – conform noii reforme administrative, castiga Valea Bistritei pana la Brosteni-Crucea, Bicazul, Tulghesul, Corbu, Borsecul si Bilborul, iar in partea de Sud castiga Blegestii. Valea lui Ion, Buda si Racova;
  • 1926 – pierde Bozieni-Balas, Budestii-Ghicai si Talpa, care vor trece la fostul judet Roman;
  • 1930 – pierde Blegestii, Valea lui Ion, Buda si Racova, care vor trece la judetul Bacau si recastiga Bozieni-Balas, Budestii-Ghicai si Talpa, dar mai pierde apoi Timisesti, Tibucani,Raucesti si Pastraveni, care trec la fostul judet Falticeni, in cateva luni revin inapoi Neamtului, dar pierde Tulghesul, Corbu, Borsecul si Bilborul.

Referitor la stema judetului, pana in perioada interbelica nu se cunoaste de existenta vreuneia, abia in acea perioada apare prima stema ce reprezinta o capra neagra care face un salt peste o stanca. Aceasta stema a fost modificata pana in prezent de 2 ori. In Fig.1 este prezentata stema Neamtului din perioada interbelica, in Fig.2  – stema ce a fost folosita pana in anul 2007, iar in Fig.3 – stema actuala a judetului.

Pe langa stema judetului, trebuie mentionate si celelalte 4 steme reprezentative pentru Tinutul Neamtului. Stema municipiului Piatra Neamt a suferit recent  modificari care se pot observa in urmatoarea imagine. In Fig.1 – stema veche, iar in Fig.2 – stema actuala a municipiului.

Cele 4 steme, 2 ale municipiilor si 2 ale oraselor (orasul Roznov nu are stema) sunt prezentate in urmatoarea imagina. Fig.1 – stema municipiului Piatra Neamt, Fig.2 – stema orasului Tg. Neamt, Fig.3 – stema municipiului Roman, Fig.4 – stema orasului Bicaz.

In anul 1950, conform noii legi administrativ-teritoriale( Legea 5 din 6 septembrie 1950), in care Romania va fi impartita pe raioane, Tinutul Neamtului, trece sub administratia raionului Bacau, unde ramane pana in anul 1968, odata cu Legea 55/1968, cand se revine la administratia-teritoriala traditionala (judet, municipii, orase, comune, sate), moment in care se infiinteaza judetul Neamt.

 

În lumina celor prezentate, sper că v-am captat atenția și vă invit pe această cale să fiți alături de organizatorii acestui eveniment.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>